Souls on camera

It's the moment each passer-by notices you. You have only one second to catch
their sad/happy/angry look on camera. For an entire second their soul is
entirely yours.

Balet

Lunecau baletistele albe...

Degajari de puternice forme-

Albe, in fata lumii enorme,

Lumecau baletistele albe...

Lunecau baletistele albe

Si lumea sufla impatimita-

Albe, razand spre lumea prostita,

Lunecau baletistele albe.

Lunecau baletistele albe...

Tainic trezind complexul organic-

Albe, starnind instinctul satanic,

Lunecau baletistele albe.

George Bacovia

Monosilab de toamna

Toamna suna-n geam frunze de metal,

Vant

In tacerea grea, gand si animal

Frant.

In odaie, trist suna lemnul mut:

Poc

Umbre imprejur intr-un gol, tacut,

Loc.

In van peste foi, singur, un condei

Frec.

Lampa plange...anii tai, anii mei

Trec.

Sa ma las pe pat, ochii sa-i inchid,

Pot.

In curand, incet va cadea in vid

Tot.

O,va fi candva altfel natural,

Bis.

Toamna suna-n geam frunze de metal,

Vis.

George Bacovia

Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră,

se ciopleşte cu o daltă de sânge,

se lustruieşte cu ochiul lui Homer,

se răzuieşte cu raze

până cubul iese perfect.

După aceea se sărută de numărate ori cubul

cu gura ta, cu gura altora

şi mai ales cu gura infantei.

După aceea se ia un ciocan

şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.

Toţi, dar absolut toţi zice-vor:

- Ce cub perfect ar fi fost acesta

de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!

Nichita Stanescu

N-ai Să Vii

N-ai sa vii si n-ai sa morti

N-ai sa sapte între sorti

N-ai sa iarna, primavara

N-ai sa doamna, domnisoara.

Pe fundalul cel albastru

din al ochiului meu vast

meteor ai fost si astru

si incest ai fost, prea cast.

Uite-asa ramânem orbi

surzi si ciungi de un cuvânt.

Soarbe-ma de poti sa sorbi

“S” e rece azi din sunt.

Nichita Stanescu

A Cumpara Un Caine

A venit îngerul si mi-a spus:

- Nu vrei sa cumperi un câine?

Eu nu am fost în stare sa-i raspund.

Cuvintele pe care i le-as fi putut striga erau

latratoare.

- Nu vrei sa cumperi un câine?

m-a întrebat îngerul, tinând în brate

inima mea

latratoare,

dând din stânga ca dintr-o coada.

- Nu vrei sa cumperi un câine?

m-a întrebat îngerul

în timp ce inima mea

dadea din sânge ca dintr-o coada.

Nichita Stanescu

Sete

Se dizolva în mine, încet,

chipul tau de piatra solubila

o, tu, dansînd menuet,

pururea nubila.

Ma vor bea cîndva, zeii

si vor simti în mine gustul tau,

cîndva, cînd întomnase-vor teii

de sete si de rau.

Dar înca mai ninge,

înca mai ninge

cu tine în mine ramîn înghetat

…suava meninge

si somn tulburat.

Nichita Stanescu

My take on weddings

Incercare de fotojurnalism - "Batranetea"

Undeva la capatul satului Traian, in una din ultimele case, daca nu punem la socoteala casele facute si lasate nelocuite de cei plecati in Italia, locuieste ***** *********.



E un batranel in jur de 70 de ani, vaduv de sotie si de un baiat. De fapt,am putea spune ca e aproape vaduv si de un alt baiat care e plecat in Italia.










Dar a mai ramas cu un baiat, care il suna si viziteaza regulat, in special cand are loc hramul bisericii, sarbatoare importanta pentru populatia predominat catolica a locului.







Si fiind sarbatoare, trebuie sarbatorita cum se cuvine cu ajutorul vinului, care nu se bea decat cu pereche si desigur, micii.

Totul e bine atat cat dureaza dar baiatul se va intoarce la treburile lui iar batranul va ramane singur, cautand companie in sticla de vin.

"Cand traia sotia, mai aveam grija de casa, mai tineam animale, dar acum pentru ce?Astept sa ma duc si eu acusi." marturiseste resemnat.

E o soarta trista pe care o au majoritatea batranilor, si nu doar cei care locuiesc la sate, soarta de care pare sa nu ii pese nimanui.

Vanitas

Nu-ţi mai pot cânta

Romanţe,

Toate tac

În jurul meu,

Fals se duce

Cursul vieţii,

Negăsind

Un cântec nou...

Agent secret

Mi-a fost iubirea,

Dar nu ştiu când

S-a demascat...

Nu-ţi mai pot cânta

Romanţe,

Şi, desigur,

Le-am uitat.

George Bacovia

Un soldat...

Un soldat ţinându-se cu mâinile

de marginea unui nor...

De bocancii lui, cu mâinile încleştate

se ţine alt soldat. De bocancii lui

altul, apoi altul, apoi altul şi altul,

şi-aşa până-n miezul pământului.

Eu mă las s-alunec pe şirul lor

ca pe-o frânghie,şi-alunecând, cataramele

centurilor lor, îmi zgârie faţa.

Şi-alunecând, îmi zgârie pieptul

şi-alunecând, alunecând, îmi sfâşâie

fâşii de carne,

şi-alunecând, alunecând rămâne din mine

numai scheletul.

Când în sfârşit ajung, mă-ntind cu tâmpla

pe o piatră.

În timp ce dorm, fâşiile smulse

se-ntorc de sus şi mă-nvelesc.

M-ajunge din urmă şi sângele pierdut,

şi durerea.

Deschid ochii, mă uit.

Coloana de soldaţi, nu se mai vede.

Probabil că vântul a-mpins-o

cu nor cu tot, în altă parte.

Nichita Stanescu

Poezia

Poezia este ochiul care plânge.

Ea este umărul care plânge,

ochiul umărului care plânge.

Ea este mâna care plânge,

ochiul mâinii care plânge.

Ea este ţapa care plânge,

ochiul călcâiului care plânge.

O voi, prieteni,

poezia nu este lacrimă

ea este însuşi plânsul,

plânsul unui ochi neinventat,

lacrima ochiului

celui care trebuie să fie frumos,

lacrima celui care trebuie să fie fericit.

Nichita Stanescu

Ce e amorul?

Ce e amorul?

E un lung

Prilej pentru durere,

Căci mii de lacrimi nu-i ajung

Şi tot mai multe cere.

De-un semn în treacăt de la ea

El sufletul ţi-l leagă,

Încât să n-o mai poţi uita

Viaţa ta întreagă.

Dar încă de te-aşteaptă-n prag

În umbră de unghere,

De se-ntâlneşte drag cu drag

Cum inima ta cere:

Dispar şi ceruri şi pământ

Şi pieptul tău se bate,

Şi totu-atârnă de-un cuvânt

Şoptit pe jumătate.

Te urmăreşte săptămâni

Un pas făcut alene,

O dulce strângere de mâini,

Un tremurat de gene.

Te urmăresc luminători

Ca soarele şi luna,

Şi peste zi de-atâtea ori

Şi noaptea totdeauna.

Căci scris a fost ca viaţa ta

De doru-i să nu-ncapă,

Căci te-a cuprins asemenea

Lianelor din apă.

Mihai Eminescu

Rondelul meu

Când am fost ura am fost mare,

Dar, astazi, cu desavarsire

Sunt mare, ca mă simt iubire,

Sunt mare, căci mă simt uitare.

Esti mare când n-ai indurare,

Dar te ridici mai sus de fire

Când ti-este inima iubire,

Când ti-este sufletul iertare.

Stiu: toate sunt o-ndurerare,

Prin viata trecem în nestire,

Dar mangaierea e-n iubire,

De-ar fi restristea cat de mare,

Si inaltarea e-n iertare.

Alexandru Macedonski